Aici veți găsi informații despre serviciile pe care le ofer și despre felul în care le înțeleg și le practic. Deși psihoterapia, supervizarea și formarea profesionala au obiective diferite, toate se sprijină pe aceeași convingere: oamenii cresc cel mai bine în relații bazate pe încredere, siguranță și curiozitate.
Psihoterapia
Înțeleg psihoterapia ca pe un proces în care oamenii își pot regăsi, în propriul lor ritm, relația cu ei înșiși. Adesea, ei ajung în terapie nu pentru că își doresc schimbarea, ci pentru că aceasta a început deja. Cred că mare parte din procesul terapeutic se desfășoară în acel spațiu dintre „nu mai” și „nu încă”, în care vechile moduri de a trăi nu mai sunt de ajuns, iar cele noi încă nu s-au conturat.
Cred că fiecare obstacol interior a fost, cândva, o soluție. De aceea, mă apropii cu respect de felul în care fiecare persoană s-a organizat psihic și încerc să creez un spațiu suficient de sigur pentru ca noi înțelesuri și noi posibilități să poată apărea.
Supervizare
Înțeleg și practic supervizarea ca pe un dialog viu între colegi, în care fiecare își aduce contribuția și expertiza, în moduri diferite. Cred că terapeutul care prezintă un caz clinic își cunoaște clientul mai bine decât mine, iar unul dintre rolurile mele este să-l ajut să audă ceea ce știe deja și să facem împreună liniște în jurul gândirii și simțirii sale, pentru ca noi înțelesuri să poată apărea.
Într-o ședință de supervizare poate fi adus orice subiect clinic, orice întrebare profesională sau dilemă etică. Împreună, încercăm să înțelegem atât blocajele care îngreunează terapia, cât și resursele care pot susține procesul terapeutic.
Training
Abordez predarea ca pe un proces de învățare împărtășită. Cursurile pe care le pregătesc pornesc întotdeauna din întrebări care sunt deja vii pentru mine, fie că apar din practica clinică, fie din parcursul meu personal. Pe măsură ce aprofundez un subiect și îi găsesc sensul, apare firesc și dorința de a-l împărtăși mai departe.
Cred că învățarea nu este doar un proces de acumulare de informații, ci și unul de reorganizare interioară. De aceea, încerc să construiesc un spațiu în care oamenii să-și poată exprima curiozitatea și competența, să gândească împreună și să onorăm acel spațiu dintre „nu mai” și „nu încă”, care apare atunci când ceva nou începe să se organizeze în noi.
Cred că unul dintre lucrurile pe care încerc să le modelez și să le încurajez în toate cursurile mele este curajul de a gândi cu propria minte, fără a pierde relația cu ceilalți.