INCONȘTIENTELE

Două femei fac planuri de vacanță. Între timp, inconștientele lor negociază o relație.

 

Scena I

Inconștienta: Aș vrea să mă schimb.

Cealaltă inconștientă: Și eu as vrea să te schimbi; doar așa știu sa fiu într-o relație.

Inconștienta: Ok. Mă ajuți?

Cealaltă inconștientă: Bineînțeles!

Inconștienta: De unde începem?

Cealaltă inconștientă: Am putea incepe cu tine spunându-mi că nu vrei o relație cu mine.

Inconștienta: Ok. Și apoi?

Cealaltă inconștientă: Apoi eu o să încerc să te fac să te schimbi și să mă iubești.

Inconștienta: Iar eu o să încerc să mă schimb si n-am să pot.

Cealaltă inconștientă: N-ai să poți.

Inconștienta: Păi și de ce facem asta?

Cealaltă inconștientă: Nu știu. De distracție?

Inconștienta: Bine. Dar hai atunci să uităm că o facem doar pentru distracție.

Cealaltă inconștientă: Asta sună și mai bine! O să ne prefacem atât de bine încât nici noi n-o să mai știm că e un joc.

Inconștienta: Exact.

Cealaltă inconștientă: Uau, ești geniala!

 

Scena II

(Cateva luni mai târziu.)

Inconștienta: Auzi? Pentru mine nu prea mai e fun.

Cealaltă inconștientă: Nici pentru mine.

Inconștienta: Ce facem acum?

Cealaltă inconștientă: Am putea să ne oprim.

Inconștienta: De tot?

Cealaltă inconștientă: Da. Închidem jocul și plecăm.

Inconștienta: Adică separat?

 Cealaltă inconștientă: Da.

Inconștienta: Hm… Alte opțiuni mai sunt?

Cealaltă inconștientă: Am putea încerca sӑ vorbim pe bune.

Inconștienta: Ok.

Cealaltă inconștientă: Mai ții minte cand mi-ai spus că vrei să te schimbi?

Inconștienta: Da.

Cealaltă inconștientă: De ce vrei să te schimbi?

Inconștienta: Pentru că sunt nefericită.

Cealaltă inconștientă: Cred că am văzut asta. Deci nu era o glumă…

Inconștienta: Nu. Doar că nu știu cum altfel s-o spun decât în glumă.

Cealaltă inconștientă: Și eu am mușcat momeala… Atât de mult mi-aș fi dorit ca ai mei să se schimbe!

Inconștienta: De ce?

Cealaltă inconștientă: Pentru că îmi făceau rău. Le-am spus, am încercat, n-am reușit. Se pare că am rămas cu motorul pornit pe jobul ăsta.

Inconștienta: Ah… și când eu am venit la tine și ți-am spus că vreau să mă schimb…

Cealaltă inconștientă: …a fost ca un vis împlinit.

Inconștienta: Auzi?

Cealaltă inconștientă: Ce e?

Inconștienta: Acum realizez că, de fapt, nu vreau să mă schimb.

Cealaltă inconștientă: Ei, na! Acuma zici?

Inconștienta: Serios, acum am realizat.

Cealaltă inconștientă: Ok. Zi-mi.

Inconștienta: La mine acasă a fost nasol. Foarte nasol. Si cred că am crescut cu speranța că, dacă eu m-as putea schimba, totul o să fie bine. Dar nu s-a schimbat nimic. Ea a continuat să bea, el a continuat să lipsească. Eram extrem de singură. Nimeni nu avea grijă de mine.

Cealaltă inconștientă: Îmi pare atât de rău. Cred că ți-a fost groaznic.

Inconștienta: Da. A fost oribil…

 

Scena III

Cealaltă inconștientă: Ai zis că și ea bea.

Inconștienta: Da, nu-i așa cӑ-i interesant? Am început și eu, iar acum încerc să mă opresc și nu reușesc.

Cealaltă inconștientă: Cum nu o puteai opri nici pe ea.

Inconștienta: Exact.

Cealaltă inconștientă: Ai încercat?

Inconștienta: De câte ori… Se enerva și-mi spunea să-mi văd de treabă. Ca și când nu era treaba mea ca se distruge. Dar doar pe ea o aveam!

Cealaltă inconștientă: Sună a disperare.

Inconștienta: Yeah, disperare is my middle name.

Cealaltă inconștientă: Deci tu ai devenit mama ta, cum ar veni. Ți-ai internalizat comportamentul ei și, de aici, din interior, încercai s-o schimbi.

Inconștienta: Da. Cam pierdere de vreme, nu?

Cealaltă inconștientă: Așa pare.

Inconștienta: Păi și cum să accept eu acum că ea nu s-a schimbat, nu se schimbă și nu se va schimba niciodată? Măcar pentru mine să se fi oprit! Dacă mă iubea suficient, se oprea!

Cealaltă inconștientă: Te rog, nu te mai biciui singurӑ. Ştii și tu că nu așa funcționeazӑ.

Inconștienta: Băi, e super trist, am asistat la cum se distruge. Mi s-a rupt sufletul pentru ea. N-aveam cu cine să mă înțeleg. Era amețită tot timpul. Mi-era frică de ea și mi-era frică că rămân fara ea.

Cealaltă inconștientă: Deci nu tu trebuia să te schimbi.

Inconștienta: Bănuiesc că nu.

Cealaltă inconștientă: Ai plecat la drum cu un mesaj greșit.

Inconștienta: Da. Mi-am luat instrucțiuni de navigație greșite.

Cealaltă inconștientă: N-ai fi putut s-o salvezi și să o schimbi.

Inconștienta: Nu.

Cealaltă inconștientă: Asta e foarte trist.

Inconștienta: Da. Cred că am preferat să iau asta asupra mea și s-o rezolv eu, decât sӑ mӑ uit neputincioasӑ la ea cum se distruge.

Cealaltă inconștientă: Te-ai disociat și ai intrat în action mode.

Inconștienta: Da, mă pricep bine la asta.

Cealaltă inconștientă: Sună ca o mare, mare dezamăgire din partea singurei persoane pe care o aveai langa tine.

Inconștienta: Oh, fuck… Așa e!

 

Scena IV

Cealaltă inconștientă: Dacă n-ar trebui să te mai schimbi, ce ti-ar placea oare cu adevarat sa faci?

Inconștienta: Stai așa… Deci dacă țelul meu este să mă schimb, asta înseamnă că, într-un mod super pervers trebuie să mă mențin într-o stare foarte proastă, ca să ma gandesc mereu ca trebuie să mă schimb.

Cealaltă inconștientă: Bingo!

Inconștienta: Fuck this shit! Este un plan foarte, foarte prost!

Cealaltă inconștientă: Știu. Imi pare rau.

Inconștienta: Deci daca eu aș fi bine si n-as mai vrea mereu să mă schimb… Daca eu inca vreau s-o schimb pe mama… Daca defapt beau eu ca sa pot opri consumul, ca sa am control asupra băuturii…?

Cealalta inconstienta: …

Inconștienta: Doar că… l-am pierdut si eu.

Cealaltă inconștientă: Mdap.

Inconștienta: Asta înseamnă… ce inseamna?

Cealaltă inconștientă: Presupun că înseamnă că poți s-o lași pe ea cu băutura ei… și pe tine cu viața ta.

Inconștienta: O! Nu!

Cealaltă inconștientă: Ce s-a întâmplat?

Inconștienta: Simt chestii!

Cealaltă inconștientă: Ce fel de chestii?

Inconștienta: Nu știu dar e prea intens! E teroare! O pierd! O pierd dacă o las să bea! O să mă opresc eu pentru ea! Trebuie să mă opresc eu, ca să se oprească ea!

Cealaltă inconștientă: E foarte chinuitor. Și nu te poți opri tu pentru ea. Tu nu te poți opri decât pentru tine.

Inconștienta Când am devenit așa serioase?

Cealaltă inconștientă: Termină.

Inconștienta: Ok. Știu teoretic ce trebuie să fac. Insa schimbarea mai profundă pe care aș vrea s-o fac nu este doar să schimb un comportament. Ar fi să-mi aduc aminte cine sunt, înainte de a fi trebuit sa-mi iau jobul de o salva pe mama de la propria ei nefericire.

Cealaltă inconștientă: Și pentru mine e cam la fel. Amândouă trebuie să ne amintim cine suntem noi însene cu adevărat.

Inconștienta: Ce ciudat sună „însene”.

Cealaltă inconștientă: Da, nu-i așa?

Inconștienta: Ești de treabă. Și ești funny.

Cealaltă inconștientă: Îmi pare rău că ne-am prins urechile împreună alea cateva luni.

Inconștienta: Și mie îmi pare rău că te-am indus în eroare. Existӑ ceva ce vreau să schimb, dar nu în sensul în care credeam. Acum am înțeles și eu.

Cealaltă inconștientă: Mersi. Apreciez. Și mie îmi pare rău că am contribuit la încercarea asta de a te schimba. Cred că te-ai simțit foarte neiubită de mine în timp ce fӑceam asta.

Inconștienta: Hai să nu mai vrem să ne schimbăm.

Cealaltă inconștientă: Va trebui să-mi revizuiesc și eu motivele pentru care intru într-o relație. Nu voi mai intra în relații ca să-l schimb pe celălalt.

Inconștienta: Da. Am venit din sensuri diferite, dar ne-am întâlnit în aceeași durere. Eu vreau să fiu sănătoasă.

Cealaltă inconștientă: Bravo! Eu vreau să fiu întreagă.

Inconștienta: Super tare! Ce facem? Ne mai vedem peste o vreme să ne povestim progresele?

Cealaltă inconștientă: Sigur. Cu o singurӑ condiție.

Inconștienta: Spune-mi.

Cealaltă inconștientă: Să fim sincere.

Inconștienta: Da. Voi fi sinceră cu tine și cu mine.

Cealaltă inconștientă: Și eu voi fi sinceră cu tine și cu mine.

Inconștienta: Ok. Bye.

Cealaltă inconștientă: Bye.